GEOGRAFIE ECLEZIASTICĂ

 

Ierarhia episcopală a luat fiinţă pe teritoriul actual al României în preajma anului 1000, în vecinătatea Dunării. Ea a aparţinut bisericii răsăritului. Eparhiile catolice s-au definitivat după anul reper, până în secolul al XIV-lea. Reforma a fragmentat întreaga geografie catolică preexistentă. Formele de organizare ale bisericii ortodoxe s-au dezvoltat îndelung, depăşind Evul Mediu. Mănăstirile au apărut peste tot anterior bisericilor parohiale. Reţeaua celor din urmă era deja perfectată în secolul al XV-lea, la interiorul arcului carpatic, în timp ce la sud şi est de Carpaţi, ea s-a coagulat mult mai târziu.

 

AGRIA, episcopie catolică de pe teritoriul Ungariei actuale, a cărei autoritate se întindea peste Zarand şi Maramureş.
ALBA, arhidiaconat catolic corespunzător, în cea mai mare parte, comitatului omonim.
ALBA IULIA, centru episcopal catolic, al provinciei Transilvania.
ARAD, arhidiaconat catolic aparţinător episcopiei de Cenad. ARGEŞ, episcopie catolică întemeiată ...
BACĂU, episcopie catolică întemeiată la sfârşitul secolului al XIV-lea.
BAHNEA, capitlu al saşilor.
BAIA, episcopie catolică cu perioadă de funcţionare între anii 1412-1523.
BÂRSA, capitlu al saşilor catolici.
BEIUŞ, arhidiaconat (protopopiat) al românilor supus autorităţii episcopiei catolice de Oradea.
BELGRAD, episcopie ortodoxă atestată din secolul al XIII-lea, cu autoritate asupra unor zone din Banat.
BISTRIŢA¸capitlu al saşilor din scaunul omonim.
BUZĂU, episcopie ortodoxă întemeiată după anul 1500.
CALVASĂR, capitlu al saşilor.
CARAŞ, arhidiaconat corespunzător comitatului omonim.
CENAD, episcopie catolică întemeiată în vremea regelui Ştefan I cel Sfânt. Distrusă aproape total după mijlocul secolului al XVI-lea, prin cucerirea turcească.
CHIRALEŞ, capitlu al saşilor.
CHIZD, arhidiaconat catolic corespunzător scaunului secuiesc omonim.
CINCU (Sibiu), capitlu al saşilor.
CINCU (Rupea), capitlu al saşilor.
CIUC, arhidiaconat catolic corespunzător scaunului secuiesc omonim.
CLUJ, arhidiaconat catolic corespunzător comitatului omonim.
CRASNA, arhidiaconat catolic corespunzător comitatului omonim.
CUMANIA, episcopie catolică întemeiată la curbura Carpaţilor, în 1227 şi distrusă de tătari la 1241. Rezidenţa este necunoscută.
DĂBÂCA, arhidiaconat catolic corespunzător comitatului omonim.
DRÂSTA¸ mitropolie ortodoxă întemeiată, se pare în secolul al XV-lea, cu autoritate asupra creştinilor din Dobrogea.
FĂGĂRA޸ arhidiaconat (protopiat) al districtului omonim.
FELEACU, episcopie (unită?) a românilor din Transilvania. Întemeiată către sfârşitul secolului al XV-lea şi desfiinţată peste mai puţin de un secol.
HAŢEG, arhidiaconat (protopopiat) al districtului omonim, probabil sub autoritatea episcopiei de Alba Iulia.
HUNEDOARA, arhidiaconat catolic corespunzător comitatului omonim.
LASLEA, capitlu al saşilor.
MARAMUREŞ, arhidiaconat catolic aparţinător episcopiei de Agria.
MEDIAŞ, capitlu al saşilor din scaunul omonim.
MILCOVIA¸episcopie catolică întemeiată la curbura Carpaţilor în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Rezidenţa nu este cunoscută.
MOLDOVA, mitropolie ortodoxă întemeiată la sfârşitului al XIV-lea şi oficializată în 1401, cu sediul la Suceava. În secolul al XVII-lea şi-a mutat sediul la Iaşi.
MUKACEVO, episcopie ortodoxă (unită?) înfiinţată la mijlocul secolului al XV-lea, cu autoritate în Maramureş.
NOCRICH, capitlu al saşilor. NOUL, capitlu al saşilor.
ORADEA, episcopie catolică a cărei jurisdicţie se întindea în vestul României actuale şi pe teritorii din estul Ungariei actuale. Conform tradiţiei a fost creată de către regele Ladislau I cel Sfânt, la sfârşitul secolului al XI-lea. S-a controversat locaţia primară a sediului ei, motivându-se că numele ei ar indica localitatea Biharea, centrul politic arpadian al vremii întemeierii. S-a dezvoltat ca mare centru ecleziastic, loc de pelerinaj şi de adeverire, în cursul secolelor următoare. Ca bogăţie şi venituri a fost una dintre cele mai bogate episcopii ale regatului. Prezenţa mormântului regelui întemeietor a transformat-o într-un atractiv centru de pelerinaj. A fost şi necropolă regală. Cel mai celebru înhumat acolo a fost Sigismund de Luxemburg, singurul împărat romano-german cu mormânt pe teritoriul României de astăzi. Biserica ei catedrală, palatul episcopal, celelalte edificii interioare şi cetatea i-au fost demolate în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, fiind înlocuite de o uriaşă fortificaţie în stil italian nou. Alt nume, episcopia Bihor.
ORĂŞTIE, capitlu al saşilor din districtul omonim.
OZD, arhidiaconat catolic corespunzător scaunului secuiesc.
PELIŞOR, capitlu al saşilor.
RĂDĂUŢI, episcopie ortodoxă întemeiată la începutul secolului al XV-lea.
RÂMNIC, episcopie ortodoxă întemeiată în prima jumătate a secolului al XVI-lea.
REGHIN, decanat catolic desprins din arhidiaconatul Turda.
ROMAN, episcopie ortodoxă întemeiată în a doua jumătate a secolului al XV-lea.
RUPEA, capiltu al saşilor din scaunul omonim.
SĂTMAR, arhidiaconat catolic corespunzător comitatului omonim.
SEBEŞ, decanat catolic al scaunului săsesc omonim.
SECAŞELOR, capitlu al saşilor.
SEPSI, arhidiaconat catolic corespunzător scaunului secuiesc omonim.
SEVERIN, mitropolie ortodoxă întemeiată la sfârşitul secolului al XIV-lea şi desfiinţată la...
SIBIU, decanat catolic al saşilor din scaunul omonim.
SIGHIŞOARA, capitlu al saşilor din scaunul omonim.
SIRET, episcopie catolică întemeiată la 1371 şi funcţionând până la 1434.
SOLNOC, arhidiaconat catolic corespunzător comitatului omonim.
SEVERIN, mitropolie ortodoxă înfiinţată la 1370 şi desfiinţată la începutul secolului al XV-lea.
SUCEAVA, episcopie armeană întemeiată la începutul secolului al XV-lea.
ŞEICA MARE, capitlu al saşilor din scaunul omonim.
ŞIEU, capitlu al saşilor.
TÂRNAVA (CETATEA DE BALTĂ), arhidiaconat catolic corespunzător comitatului omonim.
TEACA¸capiltu al saşilor.
TILEAGD, arhidiaconat catolic corespunzător scaunului secuiesc.
TIMIŞ, arhidiaconat catolic aparţinător episcopiei de Cenad.
TOMIS (Constanţa), mitropolie ortodoxă din secolele X-XI.
TRANSILVANIA, episcopie catolică întemeiată la o dată greu de apreciat cu exactitate. După unele opinii, ar fi apărut imediat după cucerirea Transilvaniei centrale de către regele Ştefan I cel Sfânt al Ungariei. Alte opinii îi caută începuturile mai târziu în acelaşi secol sau chiar la începutul secolului următor. Faptul că, spre deosebire de majoritatea episcopatelor catolice, numele ei nu s-a legat de un sediu-cetate/oraş de rezidenţă, a provocat alte discuţii privind locaţia ei iniţială. Cert este că, de la un moment dat o regăsim în fostul castrul roman al Legiunii a XIII- a Gemina, de la Apulum, în castrul regal deja amenajat de către regalitate. Locul a fost cedat definitiv episcopiei, rămânând astfel până la dispariţia ei temporară, la mijlocul secolului al XVI-lea, sub impactul Reformei. Posedă cea mai mare biserică în stil romanic din România. Palatul episcopal a fost utilizat ca palat princiar până la mijlocul secolului al XVII-lea. Alt nume, episcopia de Alba Iulia.
ŢARA ROMÂNEASCĂ, mitropolie ortodoxă întemeiată la 1359 prin transferul mitropolitului de la Vicina. Iniţial sediul i-a fost la Câmpulung, apoi la Curtea de Argeş, iar de la 1519, la Târgovişte. Din 1668 s-a mutat la Bucureşti.
UNGROVLAHIA, mitropolie ortodoxă. Vezi Ţara Românească.
VAD, episcopie ortodoxă întemeiată de principii Moldovei, la sfârşitul secolului al XV-lea.
VICINA, mitropolie ortodoxă dobrogeană, întemeiată la sfârşitul secolului al XIII-lea şi transferată la Argeş, la mijlocul secolului al XIV-lea. Rezidenţa nu este cunoscută.
ZARAND, arhidiaconat aparţinător episcopiei de Agria.